Cartoful desi astazi este destul de intalnit pe masa romanilor, a aparut destul de tarziu la masa si are o istorie interesanta. Originar din Anzii Americii de Sud, s-a raspandit incet si unilateral. China, Japonia, India si tarile musulmane nu l-au acceptat nici acum. In Europa, cartoful a fost acceptat abia in secolul al XVI-lea in Spania, Italia, Germania, iar in Franta, in secolul al XVII-lea, prin efortul deosebit al farmacistului Parmentier, a fost prizonier la prusaci in timpul Razboiului de 7 ani. Ca pedeapsa, primea de mancare numai cartofi si astfel le-a deprins gustul. I-a prezentat regelui Ludovic al XVI-lea un buchet din frumoasele flori de cartof, impreuna cu un mic cartof gatit, si astfel a convins nobilimea. A reusit sa obtina un teren nefolosit din afara Parisului pentru experimentele sale.
Dupa aceea, n-a fost nevoie decat de un mic joc psihologic pentru a convinge oamenii simpli sa-l incerce: a pus ca plantatia sa fie foarte bine pazita, dar doar in timpul zilei. Curiozitatea umana a invins si in numai 4 ani, pana la Revolutia Franceza, a devenit una dintre cele mai populare ingrediente din bucataria franceza. Se spune ca sotia regelui, Maria-Antoaneta, purta flori de cartofi in buclele ei, lasand astfel o noua moda pentru toate domnitele. In Germania si in multe alte tari, cartoful a fost de la inceput hrana de baza a saracilor, studiile sociologice gasindu-i urmatoarele caracteristici:
a) cartoful a fost socotit in America de Sud si apoi in Europa o cereala de gradul 2, destinata saracilor si contribuind la inmultirea populatiei (tot sarace).
b) orice razboi incurajeaza cultura cartofului, caci ostasii din secolele XVII-XIX sapau pamantul daca nu gaseau hrana la suprafata.
c) seniorii feudali si apoi guvernele multor tari nu cereau impozite taranilor care cultivau cartofi, tocmai pentru a incuraja raspandirea plantei.
d) la istoria cartofului se adauga si un episod tragic: in Irlanda, o tara saraca in resurse, cartoful a fost ridicat la rangul de cultura nationala. Acelasi petic de pamant care hraneste un om cu grau, poate satisface doi pe baza de cartofi. Contaminarea culturilor de cartofi cu un parazit a distrus in totalitate tot ce se semanase, astfel ca Irlanda a cunoscut o perioada de foamete, determinand moartea a aproximativ un milion de oameni si emigrarea in masa in Statele Unite, fapt care a injumatatit populatia Irlandei. Cateva decenii mai tarziu, horticultorul american Burbank a creat un hibrid rezistent bolilor pe care l-a introdus in Irlanda si care a ajutat la popularizarea acestui aliment si in America, unde era inca privit doar ca mancare pentru animale.
e) datorita compozitiei sale chimice, mult timp cartoful a fost considerat planta medicinala, astfel taranii foloseau cartoful crud drept cataplasma in arsuri si eczeme, iar in Rusia terapia populara a ulcerului se face cu suc de cartofi roz.
f) celebrele chipsuri au fost de fapt, inventate dintr-un simplu moft. In meniul restaurantului Moon Lake Lodge din New York, la sfarsitul secolului XIX, erau considerati foarte speciali cartofii prajiti in stilul frantuzesc, adica taiati grosi. Un client s-a plans bucatarului ca cei pe care i-a primit el sunt taiati prea gros. Dupa ce i s-au respins a treia oara cartofii prajiti "prea grosi", bucatarul s-a enervat. A vrut sa-i faca in ciuda clientului "mofturos" si i-a taiat atat de subtiri, incat, atunci cand erau prajiti, nici nu puteau fi intepati cu furculita. Spre surprinderea bucatarului, clientul a fost atat de incantat, incat a atras atentia si celorlalti clienti, asa ca a ajuns ca toata seara sa gateasca numai cartofi prajiti foarte, foarte subtiri. In curand, restaurantul a inceput sa-i comercializeze ambalati si asa s-a ajuns la popularitatea de azi.
Si asta este istoria cartofului!
Alte lucruri de stiut despre cartofi:
Cartoful contine mai ales in protuberante sau in petele verzi (care trebuie aruncate), un compus organic, toxic, solanina, care este distrus prin fierbere sau prajire. De aceea, el nu trebuie niciodata consumat in stare cruda.
Gatitul cartofului se face intr-o gama foarte larga de variante, dar parca te invita sa ii adaugi si grasime. Desigur, se recomanda variante dietetice precum fiert, copt, desi cei prajiti predomina in forma cea mai nesanatoasa, in special prajiti in ulei refolosit de multe ori.
Astfel, 200 g cartofi fierti/copti sau poti au urmatoarele calorii daca ii facem:
- cu branza de vaci + verdeata: 216 kcal
- cu branza de vaci: 220 kcal
- cu 2 linguri de smantana: 300 kcal
- cu margarina: 395 kcal
- cu unt: 405 kcal
- prajiti in ulei: 500-600 kcal.
Comentarii
Trimiteți un comentariu